Recenzie "Experimentul angel" de James Patterson

Etichete: , , , ,

Am castigat aceasta carte pe blogul Walking on letters, in cadrul concursului de fideliatate. Inca de la inceput am fost putin sceptica, mai ales pentru ca nu tind sa ma iau dupa toate recenziile minunate,ci si dupa descrierea romanului, pe care cel putin nu m-a atras de loc. 

  Max este o fata ce poate fi numita oricum, numai obisnuita nu. Ea si cei 5 prieteni ai ei au fost candva inchisi in "Scoala", unloc groaznic unde erau facute experimente pe ei. Cu timpul, ei au evadat, ajutati de un doctor care i-a ingrijit, si pe care l-au considerat ca un tata. Ei bine, acea persoana i-a abandonat si acum traiesc singuri in pustietate. Cei cinci copii incredibili, cu super-puteri, nu numai ca trebuie sa se confrunte cu problemele unei vieti traita de unii singuri, dar mai au pe cap si niste Vanatori. 

    Se nareaza la persoana I si gandurile lui Max sunt exprimate coerent, nu sunt deloc plictisitoare, iar ritmul cartii este alert. Extrem de alert. Ei, cei 5 super copii nu sunt chiar atat de neajutorati, deoarece in urma experimetelor, au ajuns sa aibe aripi, oase usoare precum de pasare, putere adevarata, si mai mult: fiecare tinde sa mai aibe un har. 
  
    Micuta Angel este persoana cea mai apropiata a lui Max, care pe langa aripi, mai si citeste gandurile. Angel este rapita. Acum, mi-a placut ca povestean nu s-a limitat la nararea din perspectiva curajoasei Max, ba chiar s-a ramificat in mult mai multe fire narative. 
     Max, alaturi de Fang si Nudge pleaca in cautarea ei, in vreme de Iggy si Gasman raman acasa. Probleme? Mari de tot. Primii trei trebuie sa se intoarca la scoala, si asta le evoca amintiri urate, iar in plus ceilalalti doi sunt atacati de Vanatori. M-au uimit ideile celor doi, avand in vedere sclipirea lui Iggy, care e orb, si Gasman, ce are 8 ani. 

     Calatoria lor este total electrizanta. Mi-a placut la nebunie. Nu m-am plictisit nicio clipa. Nici macar perna tare nu m-a mai incomodat.
Max invata sa aibe incredere si in altii decat Stol, iar echipa formata de cei 5 copii este super tare! Si mai este si o subtila poveste de dragoste...
      Mi-a placut "Maximum Ride". Titlul este chiar numele protagonistei, curajoasa, inteligenta si altruista Max.

     Si sa va mai dau cateva indicii peste care veti da citind cartea: dand la o parte Scoala si Institutul, veti vedea dificultatii unei vieti pe fuga, super-puteri, probleme in gasirea identitatii-parinti, motive si mult mult suspans.
     Nu mi-a placut sfarsitul pentru ca m-a lasat in suspans. Nu pot decat sa astept continuarea cu sufletul la gura. Nu regret nicio clipa ca m-am apucat sa citesc "Maximum Ride". James Patterson se pricepe, nu gluma :)
Acum serios:mi-ar fi placut sa fie mai dezvoltata poveste de dragoste. *

NOTA: 5.5

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)