Book lovers challenge Day 10

Etichete: , , , comentarii (3)

 *10. Arată-ne o poză cu biblioteca ta și povestește-ne pe ce principii ai organizate cărțile (după gen, ordine alfabetică etc.)*

 Iata-ne ajunsi si in ziua a 10ea!

 Nu m-am putut abtine sa va arat papusa din copilaria mea! Superba, era pe vremuri, acum...ei, e OK, sa zicem...
 Asta e raftul exclusiv fantasy, insa din pacate mai am doua carti, Jocurile foamei 1 si "...si la sfarsit a mai ramas cosmarul" imprumutate, deci nu vi le pot arata
Astea sunt cele 3 rafturi, sorry dar habar n-am cum sa intorc poza. So, asa e biblioteca mea, asezata dupa forma si culoare.

DOAR CEI BUNI SPIONEAZĂ DE TINERI…

Etichete: , , , comentarii (0)



FETELE GALLAGHER de Ally Carter
Un thriller romantic, plin de aventuri, suspans şi, nu în ultimul rând, umor
New York Times Bestseller
NU RATAŢI ACEASTĂ SERIE SUPER ANTRENANTĂ! – disponibilă din luna august numai cu revista Bravo Girl.
Dacă ţi-aş spune că te iubesc, ar trebui să te omor, volumul 1 din seria Fetele gallagher de ALLY CARTER ─ din 21 august împreună cu revista Bravo Girl
fACEŢI CUNOŞTINŢĂ CU Colegiul Gallagher… Un soi de Hogwarts pentru superspioane!
Cammie Morgan are cincisprezece ani şi este elevă la Colegiul Gallagher pentru Tinere Excepţionale, o şcoală de fete tipică ─ evident, tipică dacă la orice şcoală s-ar preda arte marţiale avansate la ora de Educaţie fizică, cunoştinţe despre cele mai noi arme ale războiului chimic la orele de Ştiinţe, iar elevele ar primi distincţii pentru spargerea codurilor CIA la orele de Informatică. Deşi pretinde că este o şcoală pentru genii, Colegiul Gallagher este de fapt o şcoală pentru superspioane, unde se învaţă 14 limbi străine, Decriptare, Cultură şi Asimilare şi Operaţiuni sub Acoperire (Op-Acop, cu fabulosul Joe Solomon).
Necazurile lui Cammie încep când îl cunoaşte pe Josh, un băiat din partea locului care habar nu are ce e ea de fapt. Iar pentru a-şi păstra secretele şi pentru a părea o fată obişnuită, Cammie trebuie să mintă, ceea ce duce la situaţii amuzante; căci, deşi ea poate să-i asculte convorbirile telefonice, să se infiltreze în calculatorul lui ca un hacker sau să-l urmărească prin oraş cu iscusinţa unui adevărat James Bond, adevărul e că nu ştie cum să se descurce într-o relaţie cu cineva care nu trebuie să afle niciodată adevărul despre ea.
Inteligent scrisă, plină de umor şi antrenantă, povestea e la fel de interesantă ca orice misiune Op-Acop (gândiţi-vă la o combinaţie Mission: Impossible şi Harry Potter cu o eroină în rolul principal – sau, poate, Îngerii lui Charlie în variantă adolescentină!).
ALLY CARTER, pe adevăratul ei nume Sarah Leigh Fogleman, s-a născut în 1974 în Oklahoma.
A urmat cursurile Universităţii de Stat din Oklahoma şi ale Universităţii Cornell.
Prima ei carte a fost un roman chick lit, Cheating at Solitaire (2005), a cărui continuare, Learning to Play Gin, a apărut în 2006. Tot în 2006 a fost publicat şi primul ei roman pentru adolescenţi, Dacă ţi-aş spune că te iubesc, ar trebui să te omor, cel dintâi volum din seria Fetele Gallagher, ce are ca subiect aventurile dintr-o şcoală de spioane, Colegiul Gallagher.
O altă serie pentru adolescenţi, din care au apărut deja trei volume, se numeşte Heist Society şi are în centrul ei o afacere de familie specializată în… furturi.
Cărţile lui Ally Carter au fost publicate în peste douăzeci de ţări, apărând pe listele de bestselleruri ale New York Times, USA Today, Wall Street Journal, precum şi Barnes and Noble, IndieBound şi Bookscan.
Pentru mai multe informaţii despre autoare şi cărţile ei, accesaţi site-ul www.allycarter.com.

Voi mai simtiti ca e vara?

Etichete: , , comentarii (2)

 Am ajuns sa-mi pun intrebarea asta de ceva vreme. Pe langa aerul rece care sufla toata caldura din calea lui, plus calendarul care inainteaza si se apropie cu viteza luminii de momentul cheie, nu mai ramane decat intuitia care sa ne ghideze pentru a ne da seama ca vara e cam pe sfarsite. De ce spun asta? Voi n-ati simtit?


   Diminetile sunt reci precum amintirile mele legate de scoala primara, si zau ca ma cuprinde o nostalgie doar gandindu-ma ce departe sunt clipele alea, cat de dor imi e pur si simplu de simplitatea acelei vremi. Desi, in mintea mea nu era facil.
    Nu stiu despre voi, doar ca eu am trecut deja in partea toamnei.

Abonați-vă la: Postări (Atom)