Mi-a placut Looking for Alaska foarte mult. Si eram foarte incantata de "Paper towns", pentru ca promitea. Va amintiti cand v-am zis ca nu mi-a placut TFIOS. Well, Paper towns e chiar mai rau. Singurul lucru care mi-a placut in intreaga carte a fost inceputul.

 In primul rand, am adormit de 3 ori. Oh,da. Am adormit de 3 ori diferite in timp ce citeam cartea asta. Avem de-a face cu un protagonist timid, Quentin, care a descoperit la varsta de 10 ani cadavrul unui om in parc, impreuna cu prietena lui, Margo.


   Actiunea are loc, evident, la varsta adolescentei si apropierea dintre Q si Margo are loc, dupa atatia ani, intr-o seara, cand aceasta ii cere ajutorul . Iar inceputul - adica partea asta - a fost singurul care mi-a placut: razbunarea pe care o aduc persoanelor care le-au facut viata grea.
   Si toate astea au fost chiar dragute. De altfel, avem parte de aceasi fata de care protagonistul de indragosteste, adica e la fel de "misterioasa" si inclinata catre moarte si sinucidere.

   Mai departe, Margo dispare. Pleaca de acasa. Si de aici urmeaza cautarile personajului . De aici m-a pierdut complet . Aceasta cautare se bazeaza pe indiciile lasate de Margo, care mie mi se pare foarte egoista si da, nu prea m-a prins cartea asta.
   Ben, si celalalt prieten al protagonistului, al carui nume nu mi-l mai amintesc, de la cat de mult m-a impresionat au avut cele mai tampite si mai cretine replici. Ce se intampla cu John Green ??  De la replicile pline de metafore si romantice din Looking for Alaska, avem de-a face cu repetitii infinite. De exemplu Ben spune, citez : "YESSSS" de vreo 7 ori pe pagina, de-a lungul a 15 pagini. Oh, Doamne, ce naiba e asta ?
      Bine, si da, pornesc in cautarea fetei si cam asta e toata cartea. Nu mi-a placut. Personajele au fost naspa, foarte, foarte plictisitoare si fir narativ asemanator cu toate celelalte carti.

NOTA: 2/5