Am citit " Printesa mecanica " in engleza direct, pentru ca daca era sa mai astept sa apara la Leda, dupa cum tot ne promit ei ca in toamna apare, cu siguranta imbratraneam. Serios acum, ei se tin vreodata de promisiuni si publica ceva cand au zis ca vor publica, fara intarzieri masive de ani ?

   " Printesa mecanica " este ultimul volum din seria " Dispozitive infernale " si aduce cu sine finalul mult asteptat.

Intr-adevar, actiunea este mult mai complexa decat in celelalte doua volume. Ce se intampla propriu-zis ?
  Tessa este logodita cu Jem, dupa cum bine va amintiti. Pregatirile de nunta au inceput demult, dar nu are loc nicio nunta. Firele narative sunt complexe. Adica pe de-o parte este problema epidemiei de demon pox(nu stiu precis cum sa traduc asta-  virusul care te transforma in demon ) si problemele pe care acesta pe pune, alta problema sunt dispozitivele infernale, alta este moartea care se apropie cu pasi mult prea rapizi de Jem.

   Mortmain, antagonistul, nu renunta la planurile lui si o vrea pe Tessa atat ca sotie, cat si ca unealta in planul lui malefic. Asa ca, doamna Black si masinariile pornesc pe urma ei.
    Mortmain cumpara toata cantitatea de Ying Fei ( drogul fara de care Jem nu putea supravietui ) si o santaseaza pe Tessa.
 
    Pe parcursul cartii apar si numeroase scrisori, corespondenta, in legatura cu alegerea viitorului Consul, si batalia dintre Charlotte si restul persoanelor care nu voiau sa lase o femeie la conducere. Oricum, dupa parerea mea toate asta puteau sa lipseasca din cate. Nu ma interesa absolut deloc, plus ca actualul consul era teribil de enervant, la fel ca tot restul oamenilor din"politica ".

   Sfarsitul este unul neasteptat.
   Nu gasim doar o triunghiul amoros Jem - Tessa - WIll, ci si cuplurile Gideon - Sophie si Gabriel - Cecily. Eu nu inteleg o chestie.
   De ce Cassandra Clare trebuie sa faca iubirea atat de one-way si suparatoare si incomoda ? Adica peste tot numai momente din alea dramatice care " distrug " cica relatii, dar daca te duci si discuti asta si iti ceri scuze sau vezi tu, realizezi ca nu e chiar asaaaa de grav pe cat le prezinta ea.
     Serios acum, nu mai avem 12 ani si ne-am certat ca Petrica a spus ceva urat lui Costel si s-a stricat prietenia lor forever.
Ca atunci cand, in Orasul oaselor, Clary si Jace se saruta apoi, atat de dramatic si penibil, Simon ii prinde si Clary ii spune ca ea avea sa vina imediat si Jace o intreaba cat de usor transeaza iubirea lor si chestii. Frate, ce ti-a facut ? Ce e asa de dramatic si grav ? Care e gravitatea acestei situatii ? Plus ca nu pricep de ce Clary trebuie sa stea dupa fundul lui Simon in absolut orice situatie. Inteleg ca e prietenul ei cel mai bun, dar devine chiar penibil. Plus ca are un caracter sec, slab, plictisitor.

   Revenind la Printesa mecanica : opinia mea, dincolo de actiune. Nu m-am omorat asa de mult dupa ea. Eu inteleg : autoarea scrie foarte complex si chestii si se pricepe. Nu am zis nimic de stilul ei propriu-zis, nu am ce sa comentez la adresa lui, dar cartea are serioase momente de plictiseala absoluta in care nu se intampla fucking nimic si iti vine sa o iei si sa i-o bagi pe gat pentru ca te seaca atata monotonie. De ce nu poate pur si simplu sa faca orice moment interesant ?

    Nu inteleg absolut deloc scriitori care intentionat plictisesc cititorii si arunca momentele interesante la finalul cartii ca sa te momeasca si sa te lase cu un gust placut, dar nu tine. Nu tine, de data asta. In rest, nu am ce sa spun.

NOTA: 3 / 5