Nu era prea greu sa tragi chiulul de la scoala. O stiam pentru ca nu eram la prima tentativa. De asta data,tot ce aveam de facut era sa astept ca doamna Higging sa-i conduca pe toti pe pista de afara, dupa care sa ma strecor pe dupa tribune si s-o iau spre cealalta iesire prin gardul de sarma.
   Sa revii in clasa insa... era mai naspa. Dar aveam sa gasesc eu o solutie cand ma intorceam. Ca intotdeauna!
   Tremuram in briza racoroasa a diminetii. Era ora sapte, sau putin peste, pe data de 1 mai, si la ora aceea nu era inca indeajuns de cald ca sa hoinaresti in tricoul stupid de subtire si sortul cu care ne imbracam la ora de sport.  Bine macar ca tribunele opreau vantul, iar zgura neagra mai retinuse ceva din dogoarea zilei de ieri. Aici, afara, doar furia imi tinea de cald.

   Cum de a putut sa-mi faca una ca asta? Nu intelesese? Nu avea sa se intample niciodata! Nu se va termina nicidecum ca-n basme pentru ea, nu de data asta!  Si ma saturasem de toate telefoanele lui stupide ca sa se intereseze de ea, ca si de intrebarile ei prost mascate despre el.

   Am marit pasul, indreptandu-ma spre terenurile de tenis. Dupa o cautatura aruncata peste umar, ca sa ma asigur ca pusesem o distanta buna intre mine si pista, mi-am deschis celularul, pe care-l ascunsesem in causul palmei ca sa evit mainia doamnei Higgins, si am apasat pe Apelare Rapida. Pe cifra unu, fireste!

   La celalalt capat s-a auzit sunand si mi-am imaginat telefonul luminand vioi pe blatul de gresie lipicios. Ea n-o sa raspunda. Asta o sa ma impiedice sa-mi ating scopul, dar ea o sa stie ca eu eram cea care suna. O sa stranga telefonul wireless de sus, verificand apelantul, cu speranta ca va fi el, si nu eu!

   Speram sa ma ucida cineva inainte sa devin atat de disperata dupa atentia cuiva. Pe bune, era jalnic! Insa ea distrugea vieti. Cu deosebire, viata MEA. Acum, nu numai ca trebuia s-o mint din nou pe doamna Higgins cu motivul pentru care chiulisem-ceva cu care as fi de acord in imprejurari favorabile si pentru un scop nobil, ceea ce nu era cazul acum.-dar o sa lipsesc si de la intalnire cu Chis si Misty, iubitul meu si prietena mea cea mai buna, inainte de inceputul orelor, ceea ce va cere o noua minciuna! Se suportau unul pe altul doar de dragul meu si or sa se infurie rau daca nu ma gasesc acolo ca sa-i impac. Ba mai rau: era Ziua Sarbatoririi Absolventilor, iar dulapiorul lui Chris, spre deosebire de cele ale celorlalti sportivi va trebui sa ramana neimpodobit pana la pranz, cand o sa am eu timp sa-l onorez.

"..."
  Fara veste, un val de aer fierbinte m-a invaluit,lpindu-mi-se de piele si facandu-ma sa inchid gura pentru o milisecunda, si mi-am dat seama ca ma dadusem jos de pe trotuar si ajunsesem direct pe carosabil fara sa fi observat lucrul asta. On acel moment, am auzit claxonul, am simtit mirosul de pneuri incinse si de gaze de esapament si am vazut botul plat, de un galben-portocaliu aprins al unui autobuz care se apropia de fata mea cu o viteza de neoprit!
  Dumnezeule, ce hidoase sunt autobuzele cand le vezi de atat de-aproape!


O mare parte din prologul cartii Naluca si naucul. Cum vi se pare? Ati citit-o? Pentru cei acre nu, o puteti achizitiona de la Leda, Libris, Elefant.

xoxo, C.M

1 comentarii:

Anonim spunea...

suna foarte interesant:dsper sa o conving pe mami sa m-o cumpere:p