Heart of darkness

 Cartea asta a fost unica. Si mi-a placut foarte mult. Finalul ( adica ultimele 10 procente din carte) nu mi-a placut, dar nu asta a fost baza cartii, accentul, pentru ca restul de pagini sunt aur curat. In ultima vreme am avut parte de carti bune : "Looking for Alaska" , " Everyday", si m-am apucat de "Urzeala tronurilor", primul volum, si e chiar interesanta

    Nu am mai citit nicio carte de la David Levithan. Scriitorul asta e bun - stie sa dozeze metaforele, limbajul, drama, suspansul, si am gasit o gramada de citate interesante si foarte cute. Protagonistul nostru este A. Nu este o fata, nu este un baiat. Este un suflet. Care e povestea lui A ? De cand se stie, nu a avut o familie, un corp numai ai lui. Ideea e ca zilnic, la miezul noptii, sufletul lui trecea dintr-un corp in altul. Si zilnic acest A a avut un alt corp.
    Imi imaginez cat de dureros poate fi sa nu ai prietenii tai, familia ta, dar totusi sa scapi de apasarea problemelor pe care le ai pentru ca atunci cand schimbi trupul, schimbi si viata, persoanele, "prietenii".

    Intriga povestii consta in clipa in care protagonistul poseda trupul tanarului Justin, iubitul lui Rhiannon. Dupa o intalnire romantica, A realizeaza ca tocmai s-a indragostit. Si de aici incepe toata lupta pentru Rhiannon, lupta cu viata lui. Mi-a placut foarte mult cum am trecut prin caruselul relatiilor, al iubirii si al tipologiei oamenilor. In opera lui David Levithan nu intalnesc o singura viata care cuprinde cateva personaje. Nu. Aici zilnic dai peste o viata noua, privita prin ochii lui A. Si nu, nu este derutant. Initial de asta m-am temut, doar ca autorul este bun - suficient de bun - incat sa iti arate farmecul povestii.

    Iubirea dintre A si Rhiannon este unica pe de-o parte, dar pe de alta avem de-a face iarasi cu tipul iubitului nerecunoscator si nesimtit si tipul fetei timide, care nu poate sa se desparta de el de teama de a fi singura.
     M-a captivat. Mi-a placut. A avut multe momente emotionante. Ideea e ca nu pot sa zic prea multe in recenzie, pentru ca v-ati facut o idee despre subiectul ei, si nu pot sa povesteste asa fiecare zi a lui A. Mi-ar fi placut, totusi, sa fi avut mai multa actiune, dar a fost bine si asa. Sunt multumita de acest volum, per total. Vi-l recomand. Este destul de unic, remarcabil.

NOTA: 4.4 / 5

 Am dat de seria "Starters" initial pe Goodreads. Stiti siteul acela, nu ? Cine nu il stie- e plin de recomandari si raitinguri, recenzii interesante. In fine, mereu am fost uimita cum de cartile Lissei Price - si aici ma refer la Starters si Enders, cum de au niste note atat de mici comparativ cu cat de mult merita. De exemplu, Enders are 3.75 si eu i-as da 4.75. Okay, si sa va spun de ce.

   In primul rand, cartea este foarte dinamica. In adevaratul sens al cuvantului. E plin de rasturnari de situatie. Apoi, personajele: mi-au placut. M-am atasat de ele. Sunt bine construite, pline de carisma, sunt inteligente si se schimba pe parcursul cartilor.

Povestea tinerei Callie Woodland continua, devenind din ce in ce mai interesanta. Stiti ca acum lucrurile par in sfarsit sa se aseze : Callie si fratiorul ei, Tyler, au o casa, au bani, nu se mai afla pe drumuri. Mi-a placut faptul ca protagonista ii ajuta pe Starterii fara case,pe tot parcursul romanului ; arata faptul ca nu si-a uitat originile, ca nu a devenit infumurata.
   Cu toate astea, cipul pe care Callie il are este cu totul special, atat de special incat o pune in mare pericol. De ce ? Pentru ca Metalele(personele care au cipul respectiv) sunt din ce in ce mai putini si "colectati" de Batran. Problema e ca cipul ei ii permita sa ucida si, mai mult de atat, atunci cand cineva intra in corpul ei, preia controlul ( cei care ati citit primul volum sunteti familiarizati cu acest concept ) ei bine, ea poate fi treaza in timp ce cineva preia controlul. Nu adoarme, sau lesina, ca ceilalti, ci poate comunica cu persoana respectiva.

Si aici apare o noua idee : posibilitatea persoanei respective de a-i vorbi, doar pentru mintea ei, prin ganduri, dar si aceea de a-i controla corpul, si, bineinteles, se ia in calcul si reciproca.

  Mi-a placut Enders. Mi-a placut tehnologia, imaginea asupra viitorului pe care autoarea o induce. Mai mult, apar personaje noi, nu se agata pe aceleasi persoane insistente. Plus, accentul nu se pune pe povestea de dragoste, ci pe familie, incredere, tradare, lupta, o distopie electrizanta.

  V-am zis ca lucrurile se pare ca in sfarsit revin la normal. Fals. Batranul continua sa o ameninte , sa o santajeze pe Callie, prin lucrurile pe care i le spune. Cu toate astea, se pare ca Hyden, un tanar necunoscut o ajuta. O salveaza de cateva ori. Si din acest moment incepe povestea carti Enders. In cautarea tatalui sau, in dorinta de a-i salva pe ceilalti Starters.
    Tinerea in captivitatea a personajelor a fost destul de des abordata de-a lungul cartii. Mi s-a parut interesant. Mai ale faptul ca totul are loc prin intermediul trioului Callie, Hyden, Michael. Toti, impotriva aceluias inamic.

    Desi pare a fi un triunghi amoros, adevarul e ca nu e. Sentimentele lui Callie de iubire se indreapta abia spre final catre o persoana, si se lasa la o parte toata chestia aia egoista de genul : pe cine oare voi alege  ? Nu. Enders nu prezinta un asemenea bullshit.
     Asa ca la partea cu drama Lissa Price a fost buna. M-a surprins de cateva ori, in asa fel incat uneori ma intreb cum de nu m-am gandit la asta.
    Thumbs up for Lissa Price. O carte foarte buna. Recomand !
NOTA: 4.7 / 5 -oau

Mi-a placut Looking for Alaska foarte mult. Si eram foarte incantata de "Paper towns", pentru ca promitea. Va amintiti cand v-am zis ca nu mi-a placut TFIOS. Well, Paper towns e chiar mai rau. Singurul lucru care mi-a placut in intreaga carte a fost inceputul.

 In primul rand, am adormit de 3 ori. Oh,da. Am adormit de 3 ori diferite in timp ce citeam cartea asta. Avem de-a face cu un protagonist timid, Quentin, care a descoperit la varsta de 10 ani cadavrul unui om in parc, impreuna cu prietena lui, Margo.

   Actiunea are loc, evident, la varsta adolescentei si apropierea dintre Q si Margo are loc, dupa atatia ani, intr-o seara, cand aceasta ii cere ajutorul . Iar inceputul - adica partea asta - a fost singurul care mi-a placut: razbunarea pe care o aduc persoanelor care le-au facut viata grea.
   Si toate astea au fost chiar dragute. De altfel, avem parte de aceasi fata de care protagonistul de indragosteste, adica e la fel de "misterioasa" si inclinata catre moarte si sinucidere.

   Mai departe, Margo dispare. Pleaca de acasa. Si de aici urmeaza cautarile personajului . De aici m-a pierdut complet . Aceasta cautare se bazeaza pe indiciile lasate de Margo, care mie mi se pare foarte egoista si da, nu prea m-a prins cartea asta.
   Ben, si celalalt prieten al protagonistului, al carui nume nu mi-l mai amintesc, de la cat de mult m-a impresionat au avut cele mai tampite si mai cretine replici. Ce se intampla cu John Green ??  De la replicile pline de metafore si romantice din Looking for Alaska, avem de-a face cu repetitii infinite. De exemplu Ben spune, citez : "YESSSS" de vreo 7 ori pe pagina, de-a lungul a 15 pagini. Oh, Doamne, ce naiba e asta ?
      Bine, si da, pornesc in cautarea fetei si cam asta e toata cartea. Nu mi-a placut. Personajele au fost naspa, foarte, foarte plictisitoare si fir narativ asemanator cu toate celelalte carti.

NOTA: 2/5

 Mi-a placut cartea asta. Si inca foarte mult. Initial, nu am vrut sa o citesc, pentru ca nu mi-a placut "Sub aceeasi stea" (The fault in our stars) de la John Green si am zis ca si Looking for Alaska va fi la fel de siropoasa, dar m-am inselat.

   Cautand-o pe Alaska este un roman complet, pentru o carte Young Adult.
    Personajul principal este tanarul Miles, care, satul de viata sa, da dovada de suficient curaj pentru a

porni in cautarea unui Great Perhaps ( am citit cartea in engleza, dar presupun ca in romana ai putea sa ii spui Marele Necunoscut)

  Asa ca Miles are de gand sa invete la scoala cu internat la care a fost si tatal sau. Mi-a placut in mod deosebit felul in care a fost scrisa cartea, faptul ca a stiut sa altneze intre moarte, durere, suferinta si frumusetea adolescentei, fericire. 
   Face cunostinta cu colegul sau de camera, poreclit Colonelul. Motivul pentru care Miles a decis sa inceapa o viata noua a fost din dorinta de a descoperi ceva diferit, mai bun, ascuns in Marele Necunoscut. Plus ca la fostul sau liceu, nu era fericit.
   Un alt lucru pe care l-am apreciat au fost personajele, felul in care au prins viata in mintea mea, dinamicitatea si realismul lor. 

  Miles se indragosteste de Alaska inca din clipa in care o vede. Cartea asta a avut o parte filozofica, psihologica sa-i spunem, care m-a facut sa o iubesc.

  Pasiunea lui Miles era memorarea ulitmelor cuvinte. Ale cui ? Diversi oameni: scriitori, presedinti, actori si citirea biografiilor lor. Astfel afla de la Alaska ultimele cuvinte ale lui Simon Bolivar, pe care cred ca mi le voi aminti si eu toata viata :

" How will I ever gonna get out of this labyrinth ?" 

Looking for Alaska nu este o carte superficiala. Contrar genului in care se incadreaza, ea abordeaza numeroase subiecte dureroase, si este plina de reflectii inedite asupra vietii, asupra vietii de dupa moarte, diverse religii, culte, iubire, moarte, suferinta, iertare, speranta.

   Un alt personaj care mi-a placut in mod deosebit este Takumi, atat de amuzant si dragut. Acum, sa va spun ceva concret despre carte.
    Ajuns la internat, Miles este rapit in mijlocul noptii si legat cu scotch, imobilizat si aruncat in mare, asa ca bun venit. Spre deosebire de trecut, aici protagonistul isi gaseste prieteni, planuieste farse ( cam asta faceau ei destul de des ) alaturi de Alaska, Colonelul, Takumi si Laura.

     Alaska reprezinta un mister. Este frumoasa, dar foarte misterioasa si tot ceea ce Miles vrea de la inceput sa afle mai multe despre ea, despre "acasa", locul pe care il numeste plin de "fantome". Nu imi iese. Nu pot sa va povestesc cuvant cu cuvant ceea ce se intampla. Pur si simplu, nu merge. Mi-au ramas in minte secvente amuzante, inocente sau emotionante.

     Pot sa va spun ca mi-a placut, pentru ca m-a emotionat. Pentru ca mi-a schimbat perspectiva asupra catorva lucruri, cum ar fi religia ( anumite religii ) si de asemenea felul in care m-a facut sa realizez cum ies din labirint, labirintul fiind viata.
     Asa ca va voi recomanda acest roman, pentru ca mi-a lasat un sentiment frumos. Am trait viata lui Miles, in acele 300 de pagini, am fost fericita si obosita si trista si indragostita si curioasa si frustrata si tot ceea ce a simitit el. M-a captivat, deci.

NOTA: 5/5

 Pentru ca tocmai am terminat Looking for Alaska de John Green am facut o plansa cu citatele cele ai expresive si mai frumoase si m-am indragostit de cartea asta, mi se pare superba. O sa fac o recenzie zilele astea ( cred ca maine sau asta-seara) si o sa explic precis de ce mi-a placut atat de mult.
Uite mai jos poze cu munca mea: abia astept sa le pun pe undeva prin camera

Lalala, nu stiu de ce scriu asta. Ba da, de fapt stiu. Vreau sa imi expun opinia. De obicei nu ma apuca sa tin cu dintii in asa hal de un subiect, dar asta m-a intrigat si stii ceva de ce nu ? E o noua zi, obiective noi.


Okay, am tot gasit postari despre carti catalogate "bune" si carti catalogate "proaste,cliseice,banale,etc", si nu am nimic impotriva lor. Mi se par interesante pentru expun lucruri reale(unele), dar sunt de parere ca se si dramatizeaza.
   In primul rand:

 O carte poate fi numita "proasta" sau "buna" doar de catre cititor. Nu e o eticheta, e ca si cum te plimbi prin scoala si prezinti oamenii, ala e prost, ala e prost,ala e bun. Mi se pare superficial, mi se pare exact genul batjocoritor, in sensul ca e ok sa critici si sa spui ce crezi, dar nu cred ca e bine sa ii convingi pe altii de dezamagirea profunda pe care o resimti, in speranta de a ameninta viitori cititori cu teama de a pierde timpul, banii, placerea de a citi .

   La urma urmei, e ca si cum e acel tip, sau tipa, depinde de voi. El e foarte, foarte genul tau. Sau cel putin pare. Si ai intr-o parte oamenii care te incurajeaza si iti zic: du-te, incearca sa iti urmezi inima, sa iesi impreuna cu el. Si tu chiar il iubesti, pentru ca desi pare a fi o aparenta, o iluzie temporara, aceasta persista. Si in cealalta parte sunt antibasistii(sorry about that), dar chiar mi se pare amuzanta comparatia, care spun ca nu te place, te barfeste, face misto de tine, e naspa, e o alegere proasta, te va insela, Nu Fa Asta. 
     Stii ce as zice eu ? 
     Ia deciziile tale. Nu te baza pe ceea ce spun altii. Ar trebui sa fie doar orientativ, sau daca iti este de folos, daca iti urmaresti interesele pe baza lor. Ai de gand sa iti petreci intreaga viata urmand opiniile altora ? Fiindu-ti teama ca ceea ce esti, ceea ce vrei, ceea ce iti place nu urmareste gusturile celorlalti ? Eu una te sfatuiesc sa fii tu insuti. Iti place cartea aia, citeste-o de o mie de ori. Iti place tipul ala ? Petrece mai mult timp cu el.  Nu te iubeste la modul romantic ? Asta e , treci peste.

     Categorii de carti considerate cliseice (dupa parerea mea):

   * o mica paranteza: si daca e cliseica, ce ? Nu cred ca prin acel motiv sau acea tema regasita in multiple romane imediat ajungi la concluzia ca e un cliseu, ca urmeaza un tipic evident, prea usor de descris *
Mie personal, de aici nu tine cont de voi, e strict opinia mea, sunt categoriile mele, scopul nu e de a va descuraja, e doar de a sustine ceea ce cred:
1)Carti "romance pentru adolescenti" care se vand foarte bine 

Epica , editura, o scos cateva carti bune, cu adevarat bune, ca Mare Tranquillitatis, dar au fost si cateva dezamaditoare cu acelasi fir narativ, de genul:
ANNA SI SARUTUL FRANTUZESC SI PROBABILITATEA STATISTICA DE A TE INDRAGOSTI LA PRIMA VEDERE

Oh, astea doua au fost un dezastru.Hai ca Anna si sarutul ei frantuzesc a mers mai bine decat Probabilitatea, dar ma rog.















2) Cartile care se bazeaza pe sex, sange, lupte, niste mitologie, niste fictiune si mai mult sex

Am citit toata seria, si oh Doamne, nu pot sa cred cum vine chestia ca protagonista, in urma mortii si a luptelor si a tot ce se intampla NU ARE NICIO TRAUMA. Romanele continua cu o lejeritate si o usurinta socanta. Ceva de genul oh, a murit ultima ta ruda asasinata de un vampir, ok, scriu 3 randuri de regret si remuscare si gata.
  Astea sunt superficiale.
Astea nu mi-au aratat nimic unic.



Oricum, lista continua, dar e tarziu, si nu ma ajuta cu nimic daca o continui. Nu ma deranjeaza faptul ca se vand bine, sau ca unele lucrui sunt apreciate, poate mai mult decat as face-o eu. Vreau sa va zic sa le cititi. Pe toate pe care v-am zis ca sunt naspa . Vreau sa va recomand sa le cititi, pentru ca doar asa va veti forma o parere solida. Si da, mie nu mi-au placut, dar asta nu inseamna sa sunt bullshit-uri sau ca trebuie etichetate astfel. Inseamna ca autoarea nu a fost pe placul tau, si e in regula. Pentru ca asa e in general.

Va las aici cateva dintre cartile mele preferate DE GENUL YA si va urez noapte buna :

absolut geniala

Am gasit aceasta leapsa pe blogul Lissei si mi s-a parut geniala. E sweet si abia am asteptat sa o fac. 

Check it out

Dacă eram un anotimp... eram vara(pentru ca e eterna in libertate)

Dacă eram o lună... eram luna octombrie(mereu am iubit luna asta)

Dacă eram o zi a săptămânii... eram marti

Dacă eram o parte a zilei... eram lasarea intunericului, mai mult decat lasarea, noaptea propriu-zisa(stiu ca nu e teoretic o parte a zilei, dar totusi)

Dacă eram un animal marin... eram un cal de mare sunt atat de draguti.

Dacă eram un animal de uscat... eram ok aici m-am blocat nu stiu .

Dacă eram o virtute... eram neinfricarea .

Dacă eram o planetă... eram Luna.

Dacă eram un lichid... eram .ciocolata calda

Dacă eram o piatră... eram onyx

Dacă eram un metal... eram argint.

Dacă eram o pasăre... eram un porumbel

Dacă eram o stare a vremii... eram serile tarzii de vara, cand caldura se domoleste si pluteste in aer  amintirea arsitei, linistea, sunetul greierilor

Dacă eram un instrument muzical... eram un acordeon de ce nu

Dacă eram un sentiment... eram dorinta sau pasiunea

Dacă eram un sunet... eram ropotele ploii noaptea tarziu

Dacă eram un cântec... eram Bring me to life sau Exodus de la Evanescence

Dacă eram un film... eram Perks of being a wallflower

Dacă eram un serial... eram Teen Wolf

Dacă eram un oraș... eram Brasov

Dacă eram un gust... eram dulce-acrisor.

Dacă eram o aromă... eram capsuni.

Dacă eram o culoare... eram violet, mov.

Dacă eram un material... eram matase.

Dacă eram o parte a corpului... eram arterele.

Dacă eram un drog... eram ecstasy

Dacă eram un accesoriu... eram un un cercel.

Dacă eram o expresie a feței... eram un zambet.

Dacă eram o materie... literatura.

Dacă eram un personaj din desene animate... eram Samruai Jack sau Fecioara de fier din Regele Saman.

Dacă eram un număr... eram 27.

Dacă eram o mașină... eram Ferrari

Cine vrea leapsa, e a voasta

 La inceput am fost sceptica in legatura cu aceasta carte,dar am zis de ce nu. Am crezut ca va fi o carte slaba, superficiala din cauza subiectului: un concurs gen "Burlacul" in care 35 de fete se lupta pentru "inima" printului. Serios, chiar e vorba de un print, nu e metafora. Ideea e ca m-am inselat, si va voi spune si de ce.

  Ne aflam intr-o distopie, nu se stie anul, oricum nu ar fi ajutat la nimic. Statul merge dupa monarhie. Aici apare tanarul print Maxon, care o data ce implineste 18 ani, are misiunea de a-si gasi o sotie. Regele s-a insurat dupa aceeasi metoda pe care o foloseste si Maxon(bineinteles, obligat, nu e o chestie voluntara): trebuie sa aleaga din 35 de fete, din caste diferite. Protagonista, America ( mi-a luat ceva pana mi-am dat seama ca e o persoana America si nu vorbeste despre Lumea Noua.

    In fine, la insistentele mamei, protagonista se inscrie in competitie. Ea provine din casta 5, iar un motiv pentru care a ales aceasta cometite este constituit de bani. Oricum, nu prea ar fi vrut sa plece, din cauza iubitul ei de 2 ani, Aspen, cu care viseaza sa se marite. Planul nu functioneaza , pentru ca Aspen se desparte de America.
     Cu inima franta, America realizeaza ca numele ei a fost tras la sorti, si de aici totul incepe intr-o succesiune ametitoare sa creioneze viata complet noua, departe de saracie, dar si de familia si iubitul ei. Protagonista il surprinde pe Aspen inseland-o cu alta fata.

   Printul Maxon, conform prejudecatilor Americai, este un intepat, egoist,o persoana rea. Nu voi povesti mult din actiune, dar nu ma pot abtine sa nu va spun cat de frumoasa e prima intalnire dintre protagonista si print. E dragut.
     De regula, nu imi plac toate concursurile astea in care te lupti pentru inima unui om, pentru ca nu cred ca asa ar trebui sa fie iubirea. Plus, mi se par false, inculte(fetele). Ei bine, in "Alegerea" totul e diferit. Nu, ele sunt false in continuare(nu toate, stati calmi), dar acum nu esti un spectator la televizor. Esti in interior, esti in mintea Americai, iar asta ii da un farmec inimaginabil. 
   
 

  Apoi m-am gandit: si ce actiune poate sa aibe o carte unde o sleahta de  adolecente se rafuiesc pentru un print infatuat ? Pai spre exemplu printul nu e ceea ce pare a fi. Si mi-a placut foarte foarte foarte mult felul in care autoare a creionat persnajele. Nu m-am mai simtit atat de apropiata de ei de mult, mult timp. De cat timp astept sa gasesc o carte ca asta ! Plus ca imi place cum au decurs lucrurile, mai ales Maxon si America. America este atat de dulce si de rebela (rebela, inspre lucrurile mici, cum ar fi purtatul pantalonilor, si da  mai gasiti voi nu va voi strica surpriza) si Maxon e fermecator si dragut si felul in care ii dezvaluie Americai faptul ca nu a mai sarutat pe nimeni niciodata, ca nu a mai iubit pe nimeni niciodata, si brusc trebuie sa aleaga dintre 35 de fete .

   Va veti intreba ce relatie exita intre Maxon si America si va voi dezvalui faptul ca de la bun inceput ei consimt sa fie prieteni, doar o prietenie pentru ca, cu cat timp sta mai mult fata, cu atat parintii ei primesc bani(pentru contributia ei) si starea lor este deplorabila initial.
   
Ce carte frumoasa. Ce carte dulce. Am citit-o intr-o zi si in curand voi posta recenzia de la cartea a doua, Elita. Mi-a placut foarte mult caracterul Americai; iubirea si grija pe care o poarta servitoarelor ei. Faptul ca nu isi uita originile: familia, casta, la fel cum a facut fratele ei mai mare.

  Treptat, the world unravels . Desi aceasta carte este o distopie, tensiunea consta in mare in atacurile rebelilor. As fi acordat un punctaj maxim volumului daca:
1) ar fi fost ceva mai multa actiune(in afara atacurilor asupra castelului, sau sa fie ceva mai grave)
2)inceputul a fost cam dezamagitor.


Pana atunci, nota mea este de 4.6 / 5

Va recomand cartea !

Dupa cum vedeti in poza, cartea este in stare foarte buna, e noua. - 17lei. vandut

Trimit prin posta romana si din cate am inteles costa in jur de 10 lei
Mai vand :
Club V, Iubitul virtual, Cel pe care ti-l doresti  - 5 lei bucata
Caietul Mayei - 17 lei

 Mi-a placut foarte mult volumul precedent, l-am citit foarte repede, asa ca am zis de ce sa nu ma apuc si de al doilea. Oricum ar fi, mai am vreo 10 de carti noi in biblioteca si pe Kindle inca pe atat, asa ca e o senzatie placuta sa stii ca nu trebuie sa cauti asa in continuu carti noi; le ai deja.

  Din punct de vedere al actiunii, volumul acesta este mai bun decat primul. Intriga e mult mai bine dezvoltata; la fel si personajele. Suspansul este rezent in continuu si a fost destul de captivanta - suprinzator - pentru o carte cu aspect cliseeic. Recunosc, finalul mi s-a parut cam tras de par. Nu stiu de ce. Pur si simplu nu a fost genul meu, insa pana la final mi-a placut foarte mult.

Avem de-a face cu profetia bunicii lui Tamsin, cum ca ea ar fi trebuit sa fie "un far calauzitor" si de altfel lupta dintre familiile Greene si Knight. Ideea e ca in viitor, familia Greene are sa fie ucisa / infranta de Knight, asa ca Tamsin este nevoita sa se intoarca in anul o mie opt sute si ceva sa ii infranga pe Knight, sa le opreasca ascensiunea.

  Si de aici urmeaza incercarile protagonistei, perseverenta ei in dorinta de a reusi, sacrificiile pe care le face fata de familie. Desi toate astea sunt intr-o succesiune admirabila, personajul este unul destul de plat. Plat, in sensul ca "traumele" sau lipsa familiei, sau nesiguranta, sau in general starile de spirit sunt descrise doar printr-o propozitie, uneori doua. Ma astept sa aflu psihologia personajului, ma astept sa aflu mai mult din ceea ce simte, uneori decat ceea ce face si ceea ce vede.

  Plus ca mi-as fi dorit sa se puna mai mult accent pe povestea de dragoste dintre Tamsin si Gabriel. Mi s-a parut stearsa si usor data la o parte.
  Daca vrei actiune, intrigi, lupte, imbinate cu fictiune atunci cartea asta e perfecta pentru tine.
NOTA: 3.6 / 5

 Yaay, nu pot sa cred, de 15 minute s-au facut deja doi ani. Doi ani de cand blogul asta a trecut prin prea multe schimbari, prin concursuri, recenzii,si mai presus de atat, timp.
   As vrea sa spun ca, vorbind profesional, blogul a evoluat, dar adevarul e ca, de fapt, am scazut, a devenit mai putin popular, pentru ca postez alandala, doar cand am timp, uneori grabit si fara esenta, dar adevarul e ca nu ma deranjeaza. Pentru ca tot ceea ce fac, nu este din obligatie, e din placere. E un fel de jurnal pe care il tin electronic de-a lungul timpului.

   Cu toate astea, multe lucruri au evoluat de anul trecut, cum at fi cartile noi pe care le-a, citit sau povestile, jurnalele pe care le-am scris, si faptul ca Heart of darkness reprezinta un refugiu,un loc unde sunt sincera si vorbesc despre lucruri pe care nu le spun zi de zi.
Oricum ar fi, sa sarbatorim ! 

 Am fost azi la Diverta, si eram atat de fericita pentru ca era deschis ( de obicei deschidea la ora 11) si in 4 ore si ceva am terminat cartea "Cand esti vrajitoare". Oricum era pustiu, inafara de mine si inca vreo cateva persoane, si linistea aia deplina era perfecta pentru a citi o carte. Plus ca fotoliile lor sunt foarte comode.

  Stiu ca nu are nicio legatura cu cartea, dar e ceva remarcabil: in Diverta, a rasunat, la un moment dat melodia TOURNIQUET de la Evanescence. Si eu eram ceva de genul: OMG, OMG, Evanescence, oamenii pun in sfarsit alte melodii inafara de Bring me to life si My immortal si My heart is broken. *extaz*

Okay, sa incepem discutia propriu-zisa despre carte. Imi era dor de stilul publicatiilor de la Leda. Mereu au avut ceva unic, frumos, inocent. Desi raitingul cartii pe Goodreads este de 3.8 mi se pare subestimata. Mie mi-a placut.

  Tamsin este o adolescenta fara niciun Talnet(putere magica) intr-o familie de vrajitori, implicit, tanara se simte ca "o ciudatenie", resimtit un dispret profund la adresa surorii ei mai mari, Rowena.
    Identificam tipologia surorii mai mari perfecte, fara niciun defect, viitoarea capetenie a familiei. Cartea este tradusa bine.  Urmarind firul narativ, pentru cei care au citit seria, are anumite asemanari cu "Culorile dragostei", publicata la Litera. Am apreciat cursivitatea, suspansul, felul in care sunt creionate personajele si naturaletea cu care vrei sa citesti, cu care iti doresti sa parcurgi acest volum. Faptul ca nu te plictisesti, si toate astea sunt puncte in plus, insa acum daca stau sa analizez pe partea psihologica, nu intalnim o minte prea complexa. Se pune accent pe actiune, pe o poveste de dragoste. Am impresia ca autoarea a evitat dinadins descrierile, tocmai pentru a atrage majoritatea publicului superficial, si asta nu mi se pare in regula.

  Eu una, vreau mai mult din gandurile lui Tamsin. Vreau sa aflu mai mult despre felul in care vede lumea, mai ales ca se nareaza la persoana intai. Imi doresc si o parte lirica, nu doar scurt, strict si la obicet. Nu vreau strictul necesar, insa poate ca uneori este placut sa iei o pauza de la chestiile mult prea profunde .

  Trecand peste acest aspect, sa va spun cam despre ce e vorba. Tamsin, tanara lipsita de talente, lucreaza la libraria bunicii ei. Intr-o zi ploioasa de vara face cunostinta cu Allistar, un profesor in primul sau an, care ii cere ajutorul spre a localiza un obiect important, pierdut de mult timp. Intre timp, vechiul prieten din copilarie al protagonistei, atragatorul "muzician ciufulit", Gabriel, se reintoarce. Mi-a placut sa vad Talentele fiecarei persoane cum ar fi calatoria in timp, constrangerea, prezicerea viitorului . Povestea va dezvolta foarte mult subiectul calatoriei in timp, nu duce lipsa de tradari, idile, triumful iubirii fata de familie, sacrificiu, destin.

   Per total, o carte draguta. O carte interesanta. Am uitat sa mentionez faptul ca dialogurile sunt VII. Demult nu am mai gasit o carte atat de dinamica in ceea ce priveste dialogurile. De aceea nota mea este de
4.2/ 5

   Okay deci fiti atenti: Sunt deschisa spre schimburi de carti. Trimit cartile ramburs prin posta, cu taxele de transport 7 lei. Cartile sunt in stare foarte buna.

   Fara speranta de Colleen - 17 lei

Vara primei iubiri - 4 lei

   Draga viata de Alice Munro - 17 lei 

   Uratii de Scott Westerfeld - 15 lei

   Circul ororilor de Darren Shan volumul 1 - 7 lei

   A 16-ea luna - 17 lei

Magazinul magic de jucarii de Angela Carter - 7 lei

Jurnalele lui Stefan Spintecatorul,Club V,Ritualul,Captiva - 5 lei

Revola JF 3 paperback- 10 lei

Mitago de Robert H. - 15 lei

 M-am apucat de aceasta carte pentru ca aveam nevoie de o analiza asupra vietii. Din ce in ce mai des, caut romane care sa evidentieze psihologia vietii, intelesurile ei ascunse, scopul fiintei umane, caut doar un motiv pentru a trai.
  Alice Munro scrie frumos. Surprinde viata in mod inedit, frumos, spectaculos.
 
   Romanul este structurat sub forma unor povestiri care descriu episoade importante din viata unor oameni, momente decisive in vietile lor, care urmeaza sa schimbe totul. Tocmai asta m-a atras la "Draga viata". Felul in care ceva, un artificiu, ne poate schimba viata radical. Ultimele patru povesti sunt autobiografice, surprinzatoare.
    Exista totusi o povestioara care mi-a ramas adanc intiparita in minte, pe care o voi descrie succint.

 O femeie se afla in cautarea unui doctor, pentru problemele pe care le are cu memoria. Descopera un nou oras, o noua lume, o potentiala iubire. Pe langa cautarea doctorului, mereu ingreunata de faptul ca ii uita numele, povestea se incheie cu realizarea ca toatea astea au fost doar un vis, o amintire, si ca femeia este internata intr-un azil. Mi se pare atat de spectaculoasa paralela dintre trecut - prezent si felul in care o surprinde autoarea.

  Riscati sa va plictisiti daca va asteptati la actiune nesfarsita sau finaluri fericite. "Darga viata" este o reflectie asupra fiintei umane, dulce-amaruie.

E frumoasa. E unica.

Cu toate astea, nu ii voi acorda un punctaj maxim, din cauza a 3 povestioare dezamagitoare. Mi-a placut, dar parca i-a lipsit ceva. Si de aceea punctajul meu este d e 3.5 / 5