Heart of darkness

 A venit vara ... si odata cu ea mi-am propus sa citesc anumite carti, facand o lista mai lunga :

1. Disparuti de Michael Grant
2. E usor sa te iubesc de Tammara Webber

3. Cand esti vrajitoare de Carolyn
4. Creatura de Nely Cab
5. Divergent de Veronica Roth
6. Destine la limita de Katie McGarry
7. Forever de Maggie Stiefvater
8. Body and soul de Stacey Kade
9. Gelozie de Lili St. Crow
10.Visatoarea de Claudia Gray
11. Ruthless de Sara Shepard
12. Burn for Burn
13. Kallos de Khelsey Jackson
14. Nevermore de James Patterson
15.  Hemlock
16. Of poseidon de Anna Blancks
17. Legile atractiei de Simone E.
18. Evermore de ALyson Noel


 Poate voi mai continua lista, insa momentan nu stiu ce sa mai aleg.. Voi in schimb ce ati decis ca lista ?

  Dragilor, astept de un an si ceva rezultatele astea ... si, ei bine, le-am obtinut ! Am luat notele pe care mi le doream, si totusi nu as fi crezut ca le voi obtine:

La romana : 9.75
La mate.       9.95

Oricum ar fi, viitoare boboaca ! Voi ce ati luat ? Sunteti multumiti ?

   Deci, azi am avut examenul de la mate. Dupa calcule, iau fie 9.8 fie 10. Speram 10. La romana, in jur de 9.6, acum depinde de compuneri.
    Pe de alta parte, avand in vedere ca nu mai exista persoane care sa ma stereze cu examenele astea enervante si absurde, in sfasit pot sa fiu in vacanta !

Si vai, cat de mult mi-ati lipsit ! Mai sunteti pe aici, cititorii mei ?

  Ei bine, fiti pe faza, pentru ca Heart of Darkness revine in forta, in cea mai tare vara posibila.
   Fara examen, fara griji, decat poate cele impuse de liceu cu colegi noi si bla bla bla si Sambata vin rezultatele !!! Asta de emotie :) :) :)

   Voi cat luati dupa calcule.

P.S.: Am in plan un nou look pentru blog,  concursuri in curand si revin cu o lista de lucruri pe care vreau sa le fac vara asta si carti pe care vreau sa le citesc !!!

 CE FRUMOASA E VACANTA DE VARA !!!

 Gata ma ! Am dat si examenul la romana !!! Am facut foarte bine. O singura intrebare am pentru voi, astia care ati dat azi, la exercitiul 3 de la 1 roman, ala cu indicii de timp:

 Era corect un indice "Vara" si celalalt "in vacanta cea mare" ? Eu asa am dat.
 Apoi ceva potential dificil a fost exercitiul ala cu subor

donatele. Eu am dat una atributiva si atat. Nu-i asa?

 Voi ce ati facut ??? Este corect ala cu timpul ?

   Oh da ! Am terminat anul scolar, si acum ar trebui sa fiu in vacanta, pe undeva pe la mare, cine stie unde, poate chiar acum as fi inotat in piscina, sau m-as fi bronzat pe plaja. Dar nu ! Eu ma aflu acasa, la distanta de 2 ZILE pana la examen.
   Si nu as scrie de obicei asemenea postari, doar ca aceasta este genul Post-apocaliptica.

   De repetat mi-am mai repetat insa, cu toate astea am o atitutine ciudata. Nu pot sa zic ca mor de frica, pentru ca nu e asa. Am invatat cu adevarat mult anul asta, doar de aia mi-am abandonat blogul, ca nu pot face o mie si una de lucruri o data. Si tocmai de aceea acum sunt atat de aproape atat de aproape atat de aproape.

   Tocmai de aceea voi reveni mai intai in data de 25, dupa examenul de la romana si in data de 27,dupa cel de la mate sa va zic daca am supravietuit ( adica daca pot obtine rezultatele pe care le doresc).

   Imi e atat de aiurea ! E un adfshgtj complet. O invalmaseala. O sa reusesc ? Ma voi descurca ? Daca imi pica subiectul din mama naibii greu rau rau rau ? Oh, urasc toate intrebarile astea. Si nu e orice teza, ci e un examen .
   Aghhhh nu urati si voi toate senzatiile astea ? Nu sunt singura care da examen acuma, nu ? Voi ce parere avveti?  ? ?

 Inca o carte din seria Vampirii din Morganville. Un titlu expresiv, o actiune complexa, pur si simplu minunata. Desi la inceput (cand am citit sinopsis-ul, adica mica prezentare ) am zis ca va fi complet banala, plictisitoare.

  Atunci, m-am gandit ca autoarea este Rachel Caine, iar eu sunt o mare fana a cartilor sale, asa ca am zis : de ce nu ? Ce am de pierdut ?
   In acest moment ma bucur ca nu am renuntat sa o citesc.

    Viata lui Claire Denvers s-a maturizat. A evoluat. Acest lucru ma face sa realizez cat de mult s-a schimbat protagonista de la primul roman, Casa de sticla, carte mea de suflet. Sunt foarte incantata de "Sarutul mortii".
     Michael, rocker-ul "clanului" Glass, are ocazia unica de a inregistra un demo in Dallas. Avand in vedere ca sa iesi din Morganville este imposibil de greu, surpriza consta in aprobarea venita din  partea Ameliei, conducatoarea orasului.
     Totusi, aceasta calatorie are cateva conditii: nu va merge doar Michael, ci si Shane, Claire si Eve, cu totii avandu-l ca escorta pe OLIVER, morocanosul, vesnic prost-dispusul vampir.

    Ok, si de aici se complica mult treaba. Toate bune si frumoase, au plecat, dar Oliver are de facut o oprire intr-un satuc la distanta de nu stiu cati mii de km de Dallas.
 Acum, pe langa oamenii ciudati, va spun un singur lucru: Oliver nu este atat de egoist pe cat credeti, deoarece are ca obiectiv salvarea vampirilor bolnavi, transformati acum cateva luni si infectati de Bishop.
   Va spun ca din punct de vedere al actiunii, cartea nu se da in laturi. A fost pur si simplu palpitanta, nu m-am plictisit nici macar o clipa. Iar ca romance este unul foarte emotionant, scotand in evidenta frumusetea relatiei dintre Shane si Claire, care la randul ei a evoluat. A fost atat de dragutttaaaa !

    In incheierea micii mele recenzii, va recomand Sarutul mortii mult mai mult decat Circul noptii. Sarutul mortii porneste de la ceva banal - un demo - si ajunge intr-o batalie incredibila, cu personaje cu care m-am obisnuit intr-atat incat parca sunt reale.


NOTA: 5+/5

 Hmmm... este mult de vorbit la cartea asta. Incepand recenzia ei trebuie sa recunosc ca urmeaza o discutie foarte interesanta si complicata.
  Incepem cu ceea ce pare cel mai simplu: timpul si spatiul. In "Circul noptii" acestea sunt complexe. Daca la inceput actiunea se petrece in casele personajelor, dupa aceea continua in interiorul circului. Timpul se scurge foarte repede, capitolele fiind adesea la fistanta de 1, 2 ani, si cred ca au trecut vreo 20 si ceva de ani.

   Nu va voi povesti faorte mult din actiune, ci va las sa o descoperiti. Daca Erin Morgenstern este geniala la capitolul descrierii al creerii starilor sufletesti, atasamentului fata de personaje, la actiune este absolut praf. Deci, daca sunteti genul care detestati cartile monotone, va sugerez sa o sariti. Mi-a luat destul de mult timp pana cand am terminat-o...

   Dar asta a fost partea rea. Acum incepem cu partea care a facut din romanul asta bestseller si atat de indragit de toata lumea. In primul rand povestea. Este atat de deosebita si complexa ! Au existat doi maestrii, amandoi lucrand cu magia. Unul dintre ei lucra la circuri, facea diverse trucuri fenomentale, afisandu-si magia in public. Celalalt era genul afacerist, cu bani foarte multi, care organiza dineuri la miezul noptii, si ducea o viata minunata.
 
    Dar lucrurile nu puteau fi atat de simple, nu? Cei doi, din egoism si lipsa de ocupatie, dupa parerea mea, dau startul unei noi competitii, care ii va avea ca protagonisti pe Celia si Marco. Hector Bowen este vrajitorul care isi facea trucurile in public, iar el participa cu Celia, fiica lui, iar celalalt cu Marco, un ba

Celia & Marco

iat pe care il adopta dintr-un internat.
      Ritmul, dupa cum v-am spus este extrem de lent pe care il salveaza talentul pe care rar il intalnesti la capitolul descrierii. Foarte talentata. Pacat ca nu l-a combinat cu actiunea. Regret asta. Asa zisa confruntarea are inainte o pregatire din care nu intelegem prea mare lucru. Iar confruntarea propriu-zisa este realizata prin creativitate si mult talent. Ce v-am dezvaluit eu aflati foarte tarziu, in ultimele 30 de pagini, ceea ce mie mi se pare o prelungire exagerata a suspansului.
   Acum apare in scena circul. Le cirque des reves este scena unde au loc toate momentele importante din carte. Bun, si pot spune ca romanul NU sufera de sindromul PRIMA CARTE DIN SERIE.
    Atmsfera este pur si simplu irezistibila. Si nu se prezinta doar un singur personaj, sau doua, in treaba lor, asa cum am citit in 90 % din romanele scoase la Leda, ci mult mai multe personaje. Universul cartii este infinit ! Iar personajele sunt de la admiratori, la Reveurs - veti afla si despre ei - , dineurile de la miezul noptii, iar vietile lor sunt prezentate extraordinar.
  
    Nu ii pot acorda 5/5 pentru ca v-am spus despre problema cu actiunea, insa pentru toate celelalte, este un 4/5 sincer,

Pentru a castiga acest concurs, 50 % din nota conteaza comentariile, asa ca daca tot cititi, v-as ruga sa lasati si un mic comentariu, daca doriti

Dragul meu Roman,


  Imi recunosc ezitarea de a nu-ti fi scris mai devreme, insa am asteptat un impuls care sa-mi dovedeasca faptul ca nu ma insel, ca te iubesc, iar acela a venit de indata ce am terminat "Orasul ingerilor cazuti" de Cassandra Clare.Nu pot sa cred ca te-am lasat sa astepti atat...
 Mai intai, imi place sa petrec timp cu tine. Ma simt nemuritoare. Stephen King zicea odata ca " cei care nu citesc traiesc o singura viata, insa cei care citesc traiesc o mie ". O carte buna ma face sa descopar lumi noi, povesti noi, intrigi, prietenii si o multime de sentimente contradictorii, dar si de iubire

adevarata.

    In primul rand, nu cred ca ti-ai dat seama de faptul ca esti absolut fermecator. Poti sa-mi spui orice poveste, de toate genurile, tipurile, din cele mai vechi timpuri pana in prezent. In plus, esti inteligent, si cu ajutorul tau eu imi dezvolt limbajul, frontierele, mintea si imaginatia. Pe de-o parte, reusesc sa ma modelez dupa personajul principal (de cele mai multe ori.) Ador sa-i observ calitatile si defectele, perspectiva, dorintele si sa ma gandesc ca eu as fi putut sa fiu in locul ei/lui. Pentru ca intr-o lume paralela, duc si eu o viata asemenea sau chiar mai buna.
   
    In al doilea rand, cu fiecare poveste parcursa am puterea de a fi un observator tacut in fata vietilor a numeroase alte persoane, si acest lucru este frumos. Ei nu au intamplari in viata precum ale mele, de care incep sa ma satur - ei nu trebuie sa se lupte cu examene, teste, etc, cel putin nu toti - ci ies din anonimat. Au intamplari palpitante, emotionante, iar uneori sunt putin invidioasa din cauza ca in cazul meu nu se intampla asa. Spre exemplu, eu nu pot sa calatoresc in timp ca Gwendolyn ( "Rosu de rubin" de Kerstin Gier ) sau  sa am aceeasi indrazneala ca Rose ("Academia vampirilor" de Richelle Mead) sau aceleasi puteri.
     

  Cu toate ca nu recunosc adesea, acum mi-am deschis sufletul, si pot dezvalui cu mana pe inima ca m-am schimbat. Iubindu-te, am devenit o alta persoana. M-am transformat. Acum ma cunosc mai bine: mi-am descoperit o latura intunecata, pe care nimeni n-o stie, una luminoasa si simpatica, dar si adevaratele origini in gandire. Sunt mai curajoasa. Avand atatea exemple, atat pozitive, cat si negative, nu numai ca m-am metamorfozat cu timpul in altcineva, dar acea noua persoana este originala.

Lumea asta pe care mi-o inspiri, pe care o traiesc impreuna cu tine, nu este ca cea de zi cu zi. Aici, desi inca suntem intr-un bal mascat, reusesc sa privesc in spatele mastii. Anumite personaje, caci bineinteles ca nu toate, sunt sincere cu adevarat. Cel putin, atunci cand naratorul alterneaza, povestind din perspective diferite, ei sunt precum niste carti deschise. Suspansul consta tocmai in antiteza dintre multimea de informatii si lipsa cunostintelor fata de personajele negative.
  Mi se par interesante tipologiile (indragostitul, hotul, puternica ) pentru ca le regasesc si in lumea reala.


   Te iubesc pentru datorita tie imi doresc sa scriu. Citind, am un model, un exemplu al unei carti bine scrise ( daca asa consider eu la finalul lecturii ) si sper ca intr-o zi sa compun si eu in asa fel incat sa-i emotionez pe altii, dar si sa ma simt implinita. Nu caut faima, sau banii. Eu scriu din pasiune, din placere, din dorinta de a-i face pe altii sa descopere lectura adevarata si sa le placa.



    In concluzie, un argument pentru care iubesc lectura ( deci te iubesc pe tine) este pentru ca promovezi adevaratele valori, lucru greu de vazut astazi. Pentru ca imi dai puterea de a trece mai departe peste greseli, pentru esecuri, probleme, dar si reusesti sa ma faci sa iubesc cu adevarat si sa am
incredere in mine. Am reusit multe de cand m-am apucat de citit.
     Tu ii surprinzi pe oameni - pe personaje - asa cum sunt ele. Descrierea este una care creioneaza adevarul si numai adevarul ( depinde de nivelul la care sunt scrise operele) . Tu ma emotionezi. Ma faci fericita si te iubesc din cauza asta.

       Desi nu mai este ceva "la moda", eu inca apreciez lectura. Cum as putea sa nu? Concluzionez ca toata viata asteptam pe cineva care sa ne salveze, sa ne ajute. Dar personajele astea (si implicit acum si eu) nu mai asteapta o mana de ajutor, ci se ridica singuri din mocirla. Din dezamagire. Indiferent ca este printr-un cantec sau o carte buna care iti da curajul. Altfel de unde ai scoate atata perseverenta ? Cum altfel ai avea puterea de a  nu renunta ? Eu una am ales calea versurilor, a adevaratelor valori, nu aceea ce se promoveaza in televiziune sau altundeva. Am ales lumea mea, la care nu as renunta niciodata.
        Nu pot crede ca tu sa simti la fel, aceeasi iubirea fata de mine, o cititoare care spera sa compuna candva povesti uluitoare, care spera sa dovedeasca intregii planete ca poate, ca nu este imposibil sa traiesti prin carti bune. Cu adevarat bune. Visuri, visuri desarte, care poate ca maine vor fi realizate, sau poimaine, sau peste 1000 de ani.
      In incheiere,  iti las un ultim citat, inainte de a termina aceasta scrisoare :
"O carte bună este sângele prețios al unui spirit suveran, conservat și prețuit fiindcă trăiește dincolo de viață."
Milton

                                                    Cu drag,admiratoarea ta, dar vesnica prietena,
                                                                            C . A . Monica


P.S. Nu uita de cartile pe care le poti cumpara de pe site-ul librariei online Libris, unde gasiti carti online dar si pe hartie

Castigatoarea cartii Marele Nate -

 La Sarutul mortii si Dezvaluiri de sucub - Andreea 
The first lie & Unravel me - Ruxandra M.  , Capitanu S. , Laura P.


   Va voi trimite premiile cat mai repede cu putinta. Felicitari !

    16 Aprilie 2013. Un an de blogging. OMG, nu pot sa cred.

   Totul a inceput intr-o zi de aprilie, de primavara timpurie, in care am decis ca n-ar strica sa-mi fac un blog. In plus, am muncit cu adevarat si la vremea aia am reusit sa inchei niste parteneriate. Am avut recenzii, concursuri, emotii si tot tacamul.
 
   Tin minte ca anul trecut nu am crezut niciodata ca voi reusi sa postez timp de un an intreg. Wow.

 Lasand uimirea deoparte, trebuie sa va multumesc si voua pentru faptul ca ati apreciat blogul care a trecut prin toate schimbarile posibile si imposibile, si la fel si eu.

     Sunt multumita de ceea ce am realizat. Iar peste un an, cand voi reciti acest post si voi spune ca au trecut doi ani, wow, ca in sfarsit am scapat de examen ( bine, eu o sa scap de examen mai repede, doua luni) . Si iata mesajul meu pentru viitor:
   Este un cer senin, copacii au inflorit, the bird is singing again - poate prea mult -  este cald si mai presus de toate este PRIMAVARA ! Abia astept vara. Deja ii "simt mirosul". Asta, in definiv, o sa fie o vara minunata. Dar nu va dezvalui acum toate planurile mele, pentru ca altfel ce o sa fac cand incep vacanta ? ? ?

    Va iubesc, cititorii mei, si va multumesc, pentru ca am reusit impreuna sa petrecem un an minunat .... iar eu sper ca de acum incolo sa mearga chiar mai bine pe viitor. Nu strica sa speri, nu ?


  

    Am primit aceasta carte spre recenzare la Editura Art, careia ii multumesc enorm, pentru ca mi-a placut foarte mult si abia am asteptat sa-i scriu recenzia.

     Trecut. Iubire. Mister. Actiune. Stiinta. Cu aceste cuvinte pot caracteriza romanul "Mitago" de Robert Holdstock.

     Cartea este foarte complexa. Cu adevarat interesanta, imbinand istoria, stiinta, fictiunea si totusi realitatea intr-un univers magic.

      Steven este protagonistul cartii. Acesta se intoarce din Franta la casa parinteasca, de langa padurea Ryhope. Acolo il intalneste pe Chris, fratele sau, care acum este total schimbat. Mai batran, mai straniu, Chris este schimbat cu 180 de grade, dar hai sa le luam pe rand:
      Tatal lui Christian si Steven, George, moare. In ultimii ani devenit complet sinistru, George ascunde secrete si descoperiri uluitoare. Padurea Ryhope nu este ceea ce pare a fi. Contine mistere la care nu m-as fi asteptat nici in ruptul capului.
 
     Originalitatea este un punct forte al romanului. Cu adevarat originala. Se stie ca fratele lui Steve a continuat munca tatalui sau, ca s-a indragostit, dar iubirea vietii lui a fost ucisa.  Plecat din ce in ce mai des in interiorul padurii, pentru perioade lungi, Steve este nevoit sa lucreze pe cont propriu. Investigand padurea, si avand la baza jurnalul tatalui sau.
      Nu va voi dezvalui intregul fir narativ, intreaga dezlegare a misterului, ci doar la nivel de intriga si putina desfasurare a actiunii.

Guiwenneth

  George, tatal, a descoperit ca padurea este populata de niste creaturi bizare pe care le numeste mitago. Aceste mitago sunt niste reincarnari ale fiintei omenesti realizate de subconstient. Stiu ca pare complicat, insa am reusit sa ma lamuresc mai bine pe parcurs. O data ce ai intrat in padure, dupa ce ai trecut de campul de forta cu adevarat ingenios, prin subconstient tu alimentezi padurea, aceasta trezind la viata creaturi care au apartinut fie neoliticului, paleoliticului,epoca Bronzului, sau cine mai stie ce alte etape ale preistoriei.

    Intrigat de tot ceea ce se petrece si dorindu-si sa-si regaseasca fratele pierdut, poate chiar si tatal, Steve se aventureaza tot mai adanc. Primeste tot mai des vizite de la un mitago foarte special, pe nume Guiwenneth, cu o frumusete de par roscat, cret, o fata naturala, dar minunanta.

   Steve se indragostesete imediat de Guiwenneth si ia o pauza de la cautarea fratelui sau. Se imprieteneste cu Keeton,o persoana care lucra in domeniul avioanelor, si care ii va deveni un adevarat camarad. Petrece un timp minunat alaturi de iubita sa, si am apreciat faptul ca romanul a avut si partea sa romantica.
    Toate bune si frumoase pana cand Christian, disparut deja de mai bine de 9 luni se reintoarce. Inauntrul padurii s-au spus tot felul de legende despre Strainul distrugator, nemilos, adica Christian, si Fratele, persoana care l-a invins. Astfel, insasi personajele care la inceput aparent nu apartineau absolut deloc padurii, au devenit persoanje ale legendelor. Chris este urmarit de Urscumug, un "original", ca sa zic asa, de o vechime foarte mare, care vrea sa-l ucida si sa restabileasca ordinea. De asemenea, Strainul mai o si rapeste pe Guiwenneth.

     In acest moment, urmeaza o calatorie magica, batalii pe viata si pe moarte, avantarea in interiorul padurii, pliina de mister si actiune.
      Mi-a placut cu adevarat cartea, insa daca ar fi fost un lucru pe care nu l-am apreciat a fost ca ritmul mi-ar fi placut sa fie mai alert. Va recomand cartea !

  Mi-am cumparat "Magie de doi bani" de curand, si am terminant-o intr-un timp record. A fost o carte foarte captivanta, interesanta, dar totodata amuzanta.
   Paige Witerbourne este protagonista romanului. In varsta de doar 22 de ani, ea trebuie sa aiba grija de Savannah, o tanara adolescenta de 13 ani

, sa fie conducatoarea Sabatului de vrajitoare si sa duca o viata aparent normala, lucrand ca programatoare.
    Vrajitoarele din Sabat sunt niste scorpii adevarate. Pure scorpii. Nu am mai intalnit personaje atat de afurisite. Oricum, toate bune si frumoase, pana cand Paige este chemata de catre
Leah, o scorpie dubla pentru ca doreste sa ia tutela asupra lui Savannah.
   Sa fie asta din cauza ca o iubeste atat de mult ? Nu. Leah a ucis-o pe mama Savannei si pe mama lui Paige, asa ca nu o face din remuscari sau iubire. Credeti-ma pe cuvant.

   Nevoita sa se duca la tribunal, Paige refuza vehement acordarea tutelei lui Savannah, iar Leah o ameninta cu dezvaluirea secretului ei : ca este vrajitoare. Posesoare a darului telechineziei, Leah este vicleana si inteligenta. Desi Paige refuza sa creada ca este posibil ca in ziua de azi oamenii sa mai creada in vrajitorie, se insala amarnic.
  
   De ce? Pentru ca totul ii este inscenat. Incepe cu un altar cu pisici moarte, un apel anonim de la politie in care se spune ca se aud tipete de la casa Winterbourne, urmata de politie si totul incepe sa explodeze. Pe parcursul cartii am observat cat de stresanti pot si reporterii care isi baga nasul peste tot. Absolut tot.
    Si ca veni vorba despre personaje, pot spune ca Paige este foarte matura pentru varsta ei. Nu ma asteptam sa fie in stare sa aibe grija de Savannah si sa fie atat de ingaduitoare cu ea. Uneori prea ingaduitoare. Despre partea cu vrajile,    

Paige Winterbourne

nu pot spune mare lucru, decat ca titlul cartii, si anume "Magie de doi bani" este atat o metafora ce evidentiaza credibilitatea absoluta a oamenilor in lucruri de nimic, teama lor absurda, dar si vrajile simple, iluziile care chiar sunt magie de doi bani.

  Stilul lecturii a fost unul foarte alert, iar pasajele de descriere a sentimentelor si a comportamentului si a gandirii au fost bine proportionate si nu au fost lasate de izbeliste.

  Salvarea lui Paige vine din partea unui avocat. OK, primul avocat pe care l-a avut a fost Cary Jr., un om de nimic, care ii tot facea avansuri, per total un ratat. Acest ratat ii accidenteaza masina, iar in cand Paige se duce sa se certe cu el isi face aparitia si Leah care il ucide. Si ghici pe cine cade vina ? Pe PAIGE. Nu era atat de greu de ghicit. Mda ... pana la urma se dovedeste ca nu a fost vina ei. Asa ca, urmatoarea salvare - cea adevarata- vine de la Lucas Cortez, un vrajitor. La inceput l-a respins imediat (Paige) dar dupa multe capitole, pana la urma l-a acceptat ca avocat.

    Talentat si inteligent, Cortez nu numai ca ii confirma adesea neviinovatia lui Paige, insa este si viitorul ei iubit. In continuare pot spune ca ceea ce v-am povestit eu este doar o parte minuscula din carte, si anume intriga, poate chiar cea mai importanta, insa actiunile care urmeaza m-au tinut tot timpul ca pe ace si m-au facut sa ador cartea asta. Mi-a placut intr-adevar. Dialogurile pline de umor, suspans si actiune peste tot, si a fost o pauza, o gura de aer de la vampiri si adolescenti protagonisti. O minte mai matura. Asta m-a facut sa ma simt bine si sa-mi placa.
Va recomand, in definitiv cartea.

NOTA: 4 / 5

 Mai am putin si termin "Magie de doi bani" de Kelley Armstrong ( puteti vedea progresul meu pe GoodReads) , dar am decis sa va impartasesc cateva citate dragute:

"-Bun. In primul rand, esti sigura ca nu vrei sa-ti aduc

ceva ?
  Am scuturat din cap. S-a asezat pe scaunul de vizavi de mine si s-a aplecat peste masa, cu mainile abia atingandu-le pe ale mele.
 -Stiu ca n-ai facut asta singura, mi-a zis. Am auzit ce i s-a intamplat lui Graham Caru. Ma indoiesc ca Mister Univers ar fi in stare sa-i faca asta cuiva, daramite o femeie tanara de dimensiunile dumitale. 
  Asadar, ea era politistul cumseade, care avea rolul de a ma fac sa spun si ce lapte am supt de la mama."

"-Vreau un avocat. 
Un ranjet de superioritate s-a insinuat in caldura atitudinii lui Flynn. 
-Ei bine, asa ceva poate fi dificil, Paige, dat fiind faptul ca tocmai a fost dus la morga districtuala. Poate ca nu intelegi gravitatea ...
 In clipa aceea, s-a deschis usa, intrerupand-o. 
-Intelege perfect gravitatea, a afirmat Lucas Cortez, intrand. 
(...)
-Sunt avocatul ei, desigur."

“ Standford şi-a fluturat elegant o mână în direcţia mea.

  Am primit de la editura Art spre recenzare romanul "Mitago" de Robert Holdstock. 

Are o coperta superba, iar descrierea promite. In curand recenzie !
Multumesc mult editura Art !